Din nou despre studii clinice și cercetare

Una dintre veștile pozitive la conferinta Asociației Melanom România, din iunie 2023 a fost implementarea Regulamentului European privind cercetarea clinică, intr-o prezentare realizata pentru pacienti de Dr. Răzvan Prisada.

Această măsură legislativă înseamnă că studiile clinice vor fi evaluate și aprobate centralizat la nivel european ceea ce simplifică formalitățile locale și reduce timpul de acces al pacientului roman la tratamentul din studiu. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/

Video realizat post conferinta Asociatiei Melanom Romania, iunie 2023, Iasi- speaker invitat Dr. Farm Razvan Prisada

Pe lângă informațiile din prezentare, am dorit să adăugăm și comentariile noastre că Asociație de pacienți, care a dovedit o preocupare constanta pentru aducerea cercetării cât mai aproape de oamenii afectați de melanom și care, prin membrii săi, este activă la nivel european în stimularea cercetării clinice centrate pe interesele pacientului.

Sperăm că alinierea la acest Regulament, alături de alte măsuri complementare pentru stimularea mediului de cercetare academic și privat va conducela creșterea șanselor de supraviețuire a pacienților oncologici din România.

Nu este o surpriza ca supraviețuirea pacienților cu cancer și în particular a celor cu melanom este mai mare în tarile cu sisteme de sănătate performante și cu o cercetare solida pe toate palierele de control a bolii (90% în tari ca Germania, Olanda, UK versus 50% în Bulgaria si deși noi nu aparem pe grafic nu am avem motive sa credem ca stam mai bine).

ESMO2023, conferinta internationala de oncologie, Madrid - prezentare DirK Schadendorf

Doar cateva dintre aspectele la care trebuie sa mai muncim

Pentru ca studiile clinice sa aibă succes in Romania, ne dorim o atenție mai mare nu numai la numarul lor, dar si la calitate și fundamentarea lor pe justificări solide, de natură științifică. (În melanom, sunt de viitor de exemplu studiile cu biomarkeri pentru selectarea și tratarea celor la risc de recidiva, vaccinurile și tratamentele cu neoadjuvanti și terapiile celulare).

Este nevoie de mai multă transparență publică asupra schemelor de administrare și îmbunătățirea condițiilor de participare pentru grupurile defavorizate, ca de ex pacienți cu multiple terapii anterioare sau cei cu cancere rare.

Avem nevoie de atenție și efort din partea tuturor celor implicați în selectarea studiilor pentru piață românească, dar mai ales consultarea preferințelor și nevoilor reale ale pacienților români. În acest sens, abilitățile pentru înțelegerea corectă a științei și comunicarea ei va trebui crescută deopotriva în rândul personalului medical și al asociațiilor de pacienți. Ultimele sunt în România printre cele mai importante entități care au libertatea să vorbească pacienților despre cercetare, însă fără a beneficia din păcate de un suport independent din partea statului.

De ce avem nevoie de cercetare?

Pentru ca, pentru noi cei din melanom, cercetarea a fost cea care a adus pacienților medicamentele aprobate azi- imunoterapia și terapiile țintite- și cea care a făcut că supraviețuirea pacienților cu melanom metastatic neoperabil să crească de la 5% în 2011, la 50% în zilele noastre.

Pentru ca, din pacate, melanomul si multe alte cancere nu sunt inca boli curabile si pentru ca intr-o zi pacientul va ajunge la ''fundul sacului'' - situatie in care nu va mai avea nici un tratament la indemana.

Pentru ca stimularea cercetării translationale și clinice atât la nivel universitar, cât și prin companiile farmaceutice va face ca institutele oncologice și spitalele din Romania sa fie mai pregătite să înțeleagă și să implementeze terapiile viitorului.

Pentru ca studiile clinice sunt o investiție în pacienții care au nevoie AZI de alternative terapeutice. In speranta unei solutii, pacienții cheltuiesc în România sume de bani importante pe secventirea genetică fără însă a avea acces la tratamentele care ''se potrivesc'' mutatiilor genetice identificate si fără sa-si imbunatateasca in nici un fel situatia.

Studiile clinice au potențial să rezolve această problema. In contextul progresului enorm făcut în genomica și medicină personalizată, studiile clinice se vor concentra pe populații de pacienți caracterizate de anumite modificări genetice sau moleculare. Astfel, studiile vor deveni cooperări dintre cât mai multe țări europene (de ex pentru a acoperi cât mai mulți pacienți cu o anumită mutație).

ASCO2023, Chicago, conferinta internationala de oncologie, photo V. Astratinei, Melanom Romania

Pacienții vor avea mai multe posibilități terapeutice în țară lor dintre care să aleagă, fără a fi nevoie să facă campanii de strângere de fonduri că să-și plateasca servicii medicale în străinătate si să-și consume banii și ultimele forțe pe drumuri epuizante.

In concluzie

Realizarile uimitoare ale stiintei despre care citim in articolele din presa sau auzim de la conferintele medicale vor ajunge cu greu la noi sau niciodata fara sa facem cercetare. Imunoterapia de noua generatie, terapii celulare cu CAR-T si TILs , neoadjuvanti si biomarkeri, vaccinuri, biopsia lichida (CtDNA) sau profilarea genetica sunt numai cateva dintre directiile de cercetare care iau amploare in alte tari si la care noi cu greu avem acces.

ESMO23- area de postere si expozitie , filmare Ramona Botoroaga, voluntar Melanom Romania

Aceste progrese reale comunicate anual la conferintele internationale ar putea aduce si pacienților oncologici din România rezultate mai performante, prelungirea vietii si la unele categorii de pacienti, chiar vindecarea!